BNR schimbă condiţiile de creditare din 2022. Ce trebuie să știi dacă vrei să-ți cumperi o locuință, pentru tine sau ca să o dai în chirie

BNR a publicat recent un proiect de regulament pentru schimbarea condiţiilor de creditare pentru unele credite de investiţii imobiliare. Astfel, avansul ar urma să fie modificat, precum şi criteriile de calcul pentru gradul maxim de îndatorare al persoanelor fizice.

Însă aceste modificări nu vizează pe toată lumea. „În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, se arată în documnetul BNR.

Astfel, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor acordate în lei, faţă de 85% cât era în trecut, 65% pentru creditele în euro, şi 50% pentru creditele în alte valute.

Conform noilor calcule, românii vor avea de plătit un avans de 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, de 35% pentru cele în euro şi 50% pentru cele în alte valute.

Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat, se mai menționează în comunicatul BNR, preluat de agențiile de presă.

De asemenea, BNR propune ca pentru acordarea creditelor, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului.

Noile condiţii ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022

Prin urmare, dacă vrei să cumperi, cu ajutorul unui împrumut bancar, un apartament sau mai multe pentru a le închiria ulterior, trebuie să-ți faci bine calculele. Începe cu studiul chiriilor în București. În funcție de mărimea apartamentului și chiria aferentă pe care o vei încasa, vezi în cât timp îți vei putea recupera investiția și dacă noile prevederi chiar îți pun bețe în roate.

Orientativ, află că o garsonieră se închiriază cu 220 de euro în Drumul Taberei, 239 de euro în Militari, cu 280 în Vitan, cu 310 euro în Valea Ialomiței, cu 350 de euro în Octavian Goga și cu 191 de euro în Prelungirea Ghencea. Se poate cere însă și 540 de euro tot pentru o garsonieră, dar la Aviației.

Un apartament de 2 camere se închiriază cu 280 de euro în Militari, 350 de euro pe bulevardul Decebal (dar sunt oferte și cu 580 de euro), 450 de euro la Piața Muncii, 490 de euro la Domenii, 500 de euro la Octavian Goga, același preț fiind cerut și la Banu Manta sau Grozăvești, 540 de euro în Dorobanți, 550 de euro la Unirii, 580 pe bulevardul Decebal, 599 de euro pe Calea Victoriei, 600 de euro la Ștefan cel Mare și 700 de euro la Mihai Bravu.

Când vine vorba despre apartamente cu 3 camere, iată câteva prețuri orientative: 250 de euro în Vitan, 350 de euro în Drumul Taberei, tot 350 de euro la Dristor (dar sunt și oferte de închiriere cu 460 de euro), 400 de euro în Crângași, 499 de euro în Metalurgiei 550 de euro la Iancului, 569 de euro la Ștefan cel Mare, 650 de euro la Lujerului, 749 de euro la Banu Manta.

Pentru locuințele de 4 camere, chiriile arată cam așa: 550 de euro pe 13 Septembrie, 680 de euro la Brâncoveanu, 725 de euro la Universitate, 800 de euro în Piața Amzei, 900 de euro la Cișmigiu și pe bulevardul Decebal, 1.000 de euro la Kogălniceanu, 1.100 la Dorobanți, 1.200 în Piața Victoriei, 1.500 de euro la Aviatorilor, 1.900 de euro la Herăstrău. Prețurile pot urca însă oricât, în funcție de locație și facilități.

Investiţiile în proprietăţi imobiliare au scăzut cu 22% în Europa Centrală şi de Est. Nu şi în România!

Investițiile în proprietăți imobiliare în Europa Centrală și de Est (CEE), în primul semestru al anului 2021, au scăzut cu 22% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Specialiștii spun că asta nu e o surpriză, având în vedere perioada pe care o traversăm și efectelor pe care le are pandemia de Covid asupra marii majorități a sectoarelor economice.

Conform rezultatelor ultimei ediții a Barometrului KPMG privind Creditarea Imobiliară (”KPMG’s Property Lending Barometer” – PLB), un studiu anual care măsoară apetitul băncilor în ceea ce privește creditarea pe piețele imobiliare ale CEE, împrumuturile imobiliare au avut o importanță sporită pentru bănci în 2021, scrie Forbes.ro.

Ediția din acest an a studiului KPMG a inclus chestionarea a peste 40 de instituții de credit care activează pe 11 piețe din CEE.

Tranzacțiile imobiliare în CEE s-au ridicat la 4,9 miliarde de euro pentru primul semestru al anului 2021, 80% din acestea provenind din trei țări din regiune: mai mult de jumătate din sumă provine din Polonia (53%), urmată de Republica Cehă și de Ungaria, cu 18% și, respectiv, 13%.

Slovacia, România și Ungaria au continuat să crească în primul semestru al anului 2021, în timp ce Bulgaria și Republica Cehă au înregistrat cele mai accentuate scăderi ale activității de investiții, de la an la an.

Tendințe ale împrumuturilor imobiliare și bancare în România

În ceea ce privește evoluțiile recente în domeniul imobiliar și al împrumuturilor imobiliare în România, Ori Efraim, Partener, Head of Real Estate, KPMG în România, e de părere: „Anticipând recuperarea post-COVID, piața imobiliară din România a câștigat teren nou, alimentat de optimism și de o îmbunătățire generală a economiei.

Conducând avansul, piața logistică și industrială și-au menținut rata de creștere, în timp ce apetitul crescând pentru proprietăți rezidențiale premium a încurajat un avans semnificativ pe piață. Privind în perspectivă, investitorii și-au recâștigat încrederea pierdută în 2020 și ar putea relua proiectele întrerupte în timpul pandemiei, stimulând o tendință ascendentă pentru piața imobiliară din România”.

Ionuț Măstăcăneanu, Director în Departamentul de Consultanță Fiscală, KPMG în România, explică și el: „În România, tendința în rândul creditorilor este oarecum în concordanță cu cea de anul trecut, având în vedere că o treime dintre băncile respondente și-au sporit într-o oarecare măsură interesul pentru acordarea de credite imobiliare comparativ cu anul precedent.

La fel ca anul trecut, băncile sunt deschise să finanțeze atât proiecte noi de dezvoltare imobiliară, cât și proprietăți generatoare de venituri, cu o ușoară preferință pentru acestea din urmă. Perspectivele pentru viitor au fost optimiste, deoarece marea majoritate a celor chestionați consideră că întregul portofoliu de credite imobiliare al sectorului bancar va crește sau va crește semnificativ în următoarele 12-18 luni”.

”Având în vedere contextul mai larg al pieței imobiliare din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), România este printre puținele țări care au înregistrat creștere în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, inclusiv în ceea ce privește randamentele din sectorul clădirilor de birouri premium.

Va fi interesant de urmărit dacă România va păstra trendul pozitiv pe termen mediu sau dacă se va alinia la evoluția preponderentă din ECE”, declară și Daniel Pană, Partener Consultanță Fiscală, KPMG în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *