UNSR evidențiază nevoile învățământului românesc

Uniunea Națională a Studenților din România a fost și va fi mereu un actor activ în societatea românească pe plan educațional și păstrează o calaborare eficientă cu Ministerul Educației cu scopul de a lucra într-un mod continuu la calitatea învățământului din țara noastră pentru elevii și studenții români de astăzi, precum și pentru generațiile viitoare. 

Având în vedere nevoia unei perspective pragmatice și de viitor, UNSR a analizat precedentele proiecte de guvernare și evidențiază faptul că o serie numeroasă de obiective propuse nu au fost atinse și se regăsesc din nou sau sub o altă formă în cel mai recent program de guvernare. Printre multiplele exemple putem enumera:

  • „construcția a 2.500 de creșe, grădiniţe și unități after-school”;
  • „consolidarea  bazei  materiale,  construcția  de  cămine  studențești noi (30  de cămine studenţeşti) și reabilitarea/modernizarea sau construcția de cantine studențești”;
  • „reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului  educațional”, „dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie,  pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară”.

            Îndemnăm îndeplinirea obiectivelor nerealizate, pentru a construi o bază solidă și continuă, pe care se pot clădi în siguranță obiectivele moderne, înaintate în programul 2020-2024. Este imperios necesar să realizăm ce nu este și să îmbunătățim ce există pentru a ajunge la inovație.

            Uniunea Națională a Studenților din România susține:

  • regândirea arhitecturii învățământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar și a evoluțiilor în vederea eliminării rupturii dintre învățământul obligatoriu și piața muncii;
  • certificarea calificărilor din sistemul de învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine etc);
  • scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul profesional și vocațional;
  • revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe piața muncii naționale și internaționale;
  • crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii sau a continuării studiilor într-o formă superioară de educație, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educație, muncă, finanțe etc). 

            Considerăm că formarea unei cariere survine din cunoașterea abilităților și dorințelor încă timpul liceului. Modernizând sistemul actual pentru a corespunde cerințelor actuale de pe piața muncii putem întoarce tinerii din drumul lor către alte țări, în căutarea unui loc de muncă, sau pentru a se reprofila profesional, din cauza incompatibilității cu domeniul studiat.

Un număr mai mic de elevi într-o clasă poate dezvolta nivelul de încredere în sine al unui tânăr, prin prisma gradului ridicat de atenție pe care profesorul îl poate acorda în susținerea și educarea necesară, personalizată, crescând în final, nivelul academic.

            Uniunea Națională a Studenților din România dorește:

  • creșterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educație și diversificarea contextelor de formare (DPPD, Masterat Didactic etc);
  • asigurarea competențelor digitale și de integrare a tehnologiei în formarea inițială și continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
  • consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii, pentru susținerea activităților didactice și de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;
  • asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești;
  • participarea reală a studenților în luarea deciziilor – prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere al rectorului;
  • renunțarea la blocarea fondurilor universităților la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încât soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educației și al Ministerului de Finanțe;
  • eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităților, acestea nefiind centre de profit;
  • dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului terțiar și atingerea unui nivel de participare în programe de mobilități pentru minimum 20% dintre studenții înmatriculați în programe de licență și master și 80% dintre doctoranzi;
  • dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea universităților publice în acord cu Planul Național de Relansare și Reziliență, în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare a calității și relevanței activităților de Cercetare Dezvoltare-Inovare (CDI).

            În urma analizei realizată asupra proiectului de guvernare propus pentru anul 2020-2024 de către Ministerul Educației, UNSR a observat o evoluție față de planul antecedent, însă există multe obiective repetate. Susținem realizarea obiectivelor și oferim sprijin și suport, exercitându-ne rolul de intermediari dintre beneficiarii educației și furnizori. Dorim o colaborare transparentă, pragmatică și eficientă, pentru a îndeplini scopul pentru care luptăm: o educație mai bună pentru viitorul României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inline